01 Dic

SF. IOAN IACOB HOZEVITUL

SF. IOAN IACOB HOZEVITUL

 

IMNUL ROMÂNESC

(Din pragul anului 1956)

 

Acum, ori niciodată

Treziţi-vă, Români!

Având credinţă-n suflet

Şi arma sfântă-n mâini.

În rodul născocirii

Să nu nădăjduiţi,

Ci “arma mântuirii”

Mereu s-o mânuiţi!

Uniţi-vă în cuget

Prin simţuri creştineşti

La sânul “Maicii Voastre”

Cele duhovniceşti!

În pavăza credinţei

Fiind adăpostiţi,

La vremuri de războaie

Veţi fi nebiruiţi.

Tot neamul de pe lume

Şi “cel de sub pământ”

De s-ar scula-mpotrivă

Va fi de voi înfrânt.

Plecaţi-vă la Domnul

Grumazul umilit,

Să vă înalţe fruntea

În “plaiul cel dorit”.

De somnul nesimţirii

Să nu mai dormitaţi

Că “zorii mântuirii”

S-arată la Carpaţi.

Cu dragoste curată,

Ca fraţii petrecând,

Să nu ştirbim onoarea

Şi graiul nostru sfânt!

Trezindu-ne simţirea

Din suflet creştinesc

Să punem Semnul Crucii

Pe steagul românesc!

Pe tronul cel din suflet

S-avem necontenit

Icoana prea cinstită

 

A Regelui mărit!

De vom păzi unirea

Şi “Crezul din Strămoşi”,

Vom fi şi jos, în lume

Şi-n ceruri glorioşi!

În scumpa noastră ţară

Atunci vor creşte iar

Virtuţile străbune,

Cu nume secular.

Din groapa stricăciunii

Săpată de tiran

Se va scula cu slavă

“Răsadul lui Traian”.

Deci, azi, ca niciodată,

Să ne vădim “Creştini”

Păstrând neprihănită

Credinţa, prin străini!

 

Comments are closed.